Rusia se îndreaptă spre recunoaşterea oficială a Transnistriei
Vladimir Socor: Moldova este vulnerabilă faţă de Rusia nu în chestiunea integrării europene, ci a reglementării conflictului din Transnistria.
17.04.2012
Emisarul Kremlinului Dmitri Rogozin a spus că pacificatorii ruși din Transnistria vor primi armament nou în următorii ani, în cadrul planului mai general de modernizare a forțelor militare rusești. Potrivit agenției RIA-Novosti, Rogozin a mai spus că munițiile aflate în Transnistria din epoca sovietică trebuie fie păstrate în condiții adecvate, fie înlăturate cu totul. Potrivit agenției Itar-Tass, Rogozin a criticat ieri la Tiraspol ceea ce a numit „speculațiile” privind unirea Moldovei cu România, ca și găzduirea de către români a unor instalații în cadrul noului scut anti-rachetă al Statelor Unite și alianței nord-atlantice. Iar presa rusă citează pe larg un articol din Nezavisimaia Gazeta, care, bazându-se pe surse anonime, susţine că ar exista planuri ca în Transnistria să fie plasat un sistem radar de timp „Voronej”, cum există în Kaliningrad. Europa Liberă i-a cerut opinia analistului Vladimir Socor de la Fundaţia americană Jamestown.
Europa Liberă: După 20 de ani, credeţi că soluţionarea conflictului transnistrean poate să aibă loc în interesul Republicii Moldova?
Vladimir Socor: „Soluţionarea conflictului dintre Rusia şi Republica Moldova este mai
Soluţionarea conflictului dintre Rusia şi Republica Moldova este mai îndepărtată astăzi decât oricând...
îndepărtată astăzi decât oricând. Condiţiile sunt mai defavorabile astăzi decât oricând în trecut.”
Europa Liberă: Credeţi că i se întind anumite capcane Chişinăului prin această insistenţă din partea Tiraspolului de a recunoaşte egalitatea în drepturi a Transnistriei la masa de negocieri?
Vladimir Socor: „Sigur. Această cerinţă este formulată de Rusia şi de Tiraspol, şi este susţinută şi de unii diplomaţi occidentali, inclusiv de preşedinţia irlandeză a OSCE. OSCE nu are o politică în întregime. OSCE este o organizaţie bazată pe consens. Deci, OSCE nu este o organizaţie în deplinul înţeles al cuvântului, e mai mult o conferinţă, fără propria ei politică. Paşii întreprinşi din partea OSCE-ului sub bagheta OSCE-ului sunt întreprinşi de preşedinţia anuală şi de misiunile respective staţionate în diferite capitale, inclusiv în capitala Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ce concesii poate face Chişinăul?
Vladimir Socor: „Chişinăului i se cere să accepte un statut de egalitate deplină între Chişinău şi Tiraspol în procesul adoptării unor decizii privind reglementarea conflictului. Nu este o cerere nouă a Moscovei şi a Tiraspolului. Ea datează cu ani în urmă în aşa-numitul proces al negocierilor. Chişinăul a acceptat, după părerea mea în mod greşit, dar a acceptat cu mulţi ani în urmă principiul egalităţii Chişinăului şi Tiraspolului la masa tratativelor. Acum se propune acceptarea egalităţii în drepturi în procesul luării unor decizii de reglementare a conflictului şi implicit în procesul aplicării unor asemenea decizii, dacă şi când vor fi luate. Ce înseamnă aceasta? Aceasta este o cale directă spre o soluţie de federalizare. Soluţia federalizării a avut întotdeauna la bază principiul unor înţelegeri contractuale pe bază de egalitate între Chişinău şi Tiraspol, aşa numitul stat comun, care se propunea cu mulţi ani în urmă, înainte de memorandumul Kozak. Apoi memorandumul Kozak din anul 2003 a avut deopotrivă la bază principiul egalităţii între părţi contractuale.”
Europa Liberă: Bine, dar o eventuală federalizare nu ar permite Constituţia să se accepte.
Vladimir Socor: „Bineînţeles, dar „planul federalizării” presupunea schimbarea Constituţiei. S-a format chiar o comisie mixtă Chişinău-Tiraspol pentru schimbarea Constituţiei Republicii Moldova în anul 2002, la insistenţele Misiunii OSCE din Chişinău, care juca un rol de avangardă în programul politic al Rusiei în regiune pe vremea ceea.
Acceptarea principiului egalităţii astăzi ar compromite orice negocieri reale mâine sau poimâine...
Astăzi ne e greu să ne imaginăm aşa ceva, dar ea a existat şi chipurile a lucrat timp de doi ani la insistenţa Misiunii OSCE, sub conducerea acesteia, necătând la faptul că Misiunea era condusă pe vremea aceea de un diplomat american. Dar revenind la principiul egalităţii în drepturi, care se propune acum Chişinăului, aceasta ar conduce din nou spre o negociere, şi eventual o soluţie pe bază contractuală între Chişinău şi Tiraspol, ca două părţi contractante egale, ceea ce ar conduce la o divizare de facto a teritoriului şi a puterii politice în Republica Moldova, între Transnistria pe de o parte şi restul Republicii Moldova, pe de altă parte. Acceptarea principiului egalităţii astăzi ar compromite orice negocieri reale mâine sau poimâine.”
Europa Liberă: Domnule Socor, Chişinăul trebuie să ceară anumite garanţii poate de la cei cinci actori?
Vladimir Socor: „Nu, nu există garanţii. Moldova nu poate şi nu trebuie să fie garantată de nici un grup de puteri mondiale. Moldova nu este un protectorat al nimănui. Ideea garanţiilor a apărut în memorandumul Primakov, iscălit din motive politicianiste de preşedintele Lucinschi în 1997, memorandum care prevedea garanţii ruso-ucrainene, de râsul curcilor, la Chişinău se spune de râsul găinilor. Garanţii ruso-ucrainene pentru o Republică Moldovă reintegrată chipurile cu Transnistria. Atunci a apărut principiul
Moldova nu poate şi nu trebuie să fie garantată de nici un grup de puteri mondiale. Moldova nu este un protectorat al nimănui...
garanţiilor. Ulterior, după experienţa cu memorandumul Kozak, a propos, memorandumul Kozak Rusia urma să fie putere garantă, după experienţa cu memorandumul Kozak, au fost încercări trecătoare la Chişinău, numai prin 2004 mai mult nu, de a transfera garanţiile într-un format internaţional cu participarea Statelor Unite, ale Uniunii Europene ca garante laolaltă cu Rusia şi Ucraina a neutralităţii şi integrităţii unei Moldove reintegrate cu Transnistria. Dar în Occident nimeni nu doreşte să acorde garanţii nicăieri. Numai NATO poate oferi garanţii, dar intrarea Moldovei în NATO nu este nici pe departe de actualitate.”
Europa Liberă: Câtă claritate şi câtă secretomanie a adus vizita emisarului rus Dmitri Rogozin la Chişinău şi Tiraspol?
Vladimir Socor: „La Chişinău a adus secretomanie, la Tiraspol a adus relatări deosebit de amănunţite. Am colectat tot materialul de pe agenţia oficială de ştiri a Tiraspolului Olvia press despre vizita lui Rogozin la Tiraspol, este deosebit de informativ, plin de detalii, material foarte folositor. Spre deosebire de sau în contrast cu Olvia press, agenţia de ştiri Moldpress, oficială, nu a relatat aproape nimic concret. Concluzia pentru cititori este, de fapt, nu sunt probleme, şi dacă sunt, conducerea ştie, şi conducerea are grijă, şi conducerea se ocupă. Un contrast nemaipomenit între deschiderea pe plan informațional a Tiraspolului şi închiderea pe plan informațional a Chişinăului oficial. Încă un lucru foarte tulburător constat. Relatările Tiraspolului oficiale despre vizita lui Rogozin se ocupă exclusiv de vizita la Tiraspol, prin aceasta demonstrând dezinteres faţă de Republica Moldova, demonstrând că Tiraspolul se desparte de Republica Moldova şi n-are nici un interes. Relatările Chişinăului oficial sunt exclusiv despre vizita lui Rogozin la Chişinău, fără nici cel mai mic interes despre vizita lui Rogozin pe o parte integrantă, nu-i aşa, a teritoriului Republicii Moldova, care este Transnistria. De ce această demonstraţie simetrică de dezinteres din partea Chişinăului faţă de Transnistria? Înţelegem demonstraţia de dezinteres a Tiraspolului faţă de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aflându-se în Republica Moldova, Rogozin a criticat tentativele unioniste de la Chişinău şi declară că Transnistria este o entitate de sine stătătoare. Ce trebuie să înţelegem?
Vladimir Socor: „În afară de chestiunea cu unionismul, care este pur diversionistă şi nereală, trebuie să înţelegem că Rusia se îndreaptă spre recunoaşterea de facto a
Toate propunerile făcute de Rogozin în vizita la Tiraspol demonstrează acest lucru: Rusia se îndreaptă spre recunoaşterea oficială, dar de facto a Transnistriei ca entitate separată de Republica Moldova...
Transnistriei ca fiind separată de Republica Moldova. Toate propunerile făcute de Rogozin în vizita la Tiraspol demonstrează acest lucru. Rusia se îndreaptă spre recunoaşterea oficială, dar de facto a Transnistriei ca entitate separată de Republica Moldova, construieşte relaţii cu Transnistria, ocolind Chişinăul. Fără să întrebe Chişinăul înfiinţează noi mecanisme instituţionale de relaţii bilaterale între Rusia şi Transnistria. Chestiunea cu unionismul este o pură diversiune. Moscova încearcă să găsească o scuză pentru a promova separarea Transnistriei de Republica Moldova, inventând un aşa-numit pericol unionist din partea conducerii de la Chişinău. Conducerea de la Chişinău nu este unionistă, ştim acest lucru foarte bine. În Moldova nu există nici un curent popular real pentru unirea Republicii Moldova cu România.”
Europa Liberă: Până la urmă, îi permite Kremlinul Republicii Moldova să intre într-un câmp geopolitic european sau nu?
Vladimir Socor: „Nu depinde de Kremlin să permită Republicii Moldova aşa ceva. Eu susţin politica Guvernului Filat şi a Ministerului de Externe, condus de Iurie Leancă de a accelera procesul de integrare a Republicii Moldova în Europa. Nu depinde în nici un caz de Rusia acest lucru. Alte lucruri depind de Rusia. Spre exemplu, prelungirea contractului pentru livrări de gaze din partea Gazprom-ului sau condiţiile pentru această prelungire. De exemplu, dacă Guvernul rus şi Gazprom-ul ar face presiuni asupra Chişinăului să cedeze anumite obiective energetice în Republica Moldova în schimbul prelungirii contractului cu Gazprom-ul la un preţ mai redus. Aceasta depinde de Moscova. Tot de Moscova mai depinde accesul vinului moldovenesc pe piaţa Rusiei. Tot
Moldova este vulnerabilă faţă de Rusia nu în chestiunea integrării europene, dar în chestiunea reglementării conflictului din Transnistria...
de Moscova depinde chestiunea prelungirii duratei vizelor de şedere a gastarbeiterilor moldoveni în Rusia. Şi văzând relatările oficiale ale întâlnirilor dintre domnul prim-ministru Vlad Filat şi Dmitri Rogozin am văzut că pe domnul Filat îl preocupă anume aceste probleme. Domnul Filat a adus în discuţie anume aceste probleme, e un semnal de vulnerabilitate. Înseamnă că Moldova este vulnerabilă faţă de Rusia nu în chestiunea integrării europene, dar în chestiunea reglementării conflictului din Transnistria. În întâlnirile cu oficialităţile ruseşti Guvernul de la Chişinău apare ca solicitant în chestiunea vizelor gastarbeiterilor, solicitant în chestiunea accesului vinului, solicitant în chestiunea preţului la gaze. Şi atunci sigur, această postură de solicitant practic invită din partea Rusiei presiuni politice.”
Europa Liberă: Rogozin insistă că vrea consulat al Rusiei la Tiraspol. Ce trebuie să zică Chişinăul?
Vladimir Socor: „Chişinăul trebuie să protesteze şi nu să-şi exprime nedumerirea. Când Serdiukov, ministrul Apărării al Rusiei, a vizitat Transnistria fără să ceară socoteală puterii suverane, care este Republica Moldova şi cu alte ocazii de acest tip, Chişinăul îşi exprimă surprinderea, sau nedumerirea. Încă un semnal de slăbiciune – când Rusia nu menţionează integritatea teritorială a Republicii Moldova, cineva de la Chişinău spune că va încerca Ministerul de Externe să atragă atenţia în mod colegial Ministerului de Externe rus asupra acestei chestiuni. Îmi imaginez reacţia Ministerului de Externe rus la ideea că ei ar fi cumva colegi cu Republica Moldova. La fel şi ideea născută la Chişinău a parteneriatului strategic cu Rusia, încă un semnal de slăbiciune şi care desigur va fi ridiculizat la Moscova, ca şi cum ar fi de conceput o simetrie strategică între Rusia şi Chişinău. Toate aceste semnale trimit Rusiei un mesaj comun: suntem slabi, avem nevoie de bunăvoinţa Dumneavoastră, depindem de deciziile de la Moscova. O abordare complet greşită.”
Europa Liberă: Se mediatizează pe larg un alt subiect: Rusia ar putea amplasa la Tiraspol o staţie radar, în replică la elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa şi în contra pondere la bazele NATO din România?
Vladimir Socor: „Nu ştiu dacă din punctul de vedere tehnic un asemenea radar i-ar fi Rusiei de folos, aşa că nu pot să mă pronunţ. Nezavisimaia Gazeta din Moscova a lansat acest zvon, dar Nezavisimaia Gazeta e specialistă în lansarea de zvonuri şi în a turna gaz peste foc, aşa încât nu aş trata în mod serios chestiunea radarului. Aş trata însă în mod serios ceea ce a spus Rogozin în Transnistria, şi anume că Rusia îşi rezervă dreptul de a moderniza armamentul unităţilor militare ruseşti din Transnistria. În această frază Rogozin a spus că acestea sunt pur şi simplu unităţi aparţinând
Aş trata în mod serios ceea ce a spus Rogozin şi anume că Rusia îşi rezervă dreptul de a moderniza armamentul unităţilor militare ruseşti din Transnistria...
Ministerului Apărării al Rusiei. Nu a spus că sunt unităţi de pacificatori în paragraful acesta. A spus că sunt unităţi care aparţin exclusiv Ministerului Apărării al Rusiei. Şi a mai spus în alt paragraf că Rusia are dreptul exclusiv de a menţine trupe zise pacificatoare în Transnistria. Aşa încât aş lua în serios ideea că Rusia ar putea să treacă la reînarmarea unităţilor militare ruseşti pe teritoriul Transnistriei. Rusia a găsit acum o nouă scuză pentru a staţiona ilegal trupele sale în Transnistria, scuza fiind elementele scutului antirachetă american, staţionate pe teritoriul României. Rusia întotdeauna încearcă să găsească o scuză pentru a-şi menţine trupele în Transnistria. Chestiunea cu scutul american din România nu este decât cea mai recentă scuză. Nu există nici un raport de simetrie între trupele ruseşti din Transnistria şi scutul antirachetă american din România. Este încă o scuză şi nici ea nu trebuie luată în serios. Reînarmarea posibilă a trupelor ruseşti din Transnistria, aceasta poate fi luată în serios.”
Europa Liberă: În concluzie, din cele spuse şi de către Dumneavoastră, şi de către alţi analişti de aici de la Chişinău şi nu numai, credeţi că controlul Rusiei asupra regiunii transnistrene sub toate aspectele se efectuează în acest moment?
Vladimir Socor: „Da, Rusia încearcă să modernizeze mecanismele ei de control asupra Transnistriei. Nu va mai permite Tiraspolului, aşa cum permitea Tiraspolului pe vremea lui Igor Smirnov, să cheltuiască finanţarea umanitară din partea Rusiei aşa cum găsea de cuviinţă conducerea de la Tiraspol. Nu, Moscova de acum înainte va
Rusia încearcă să modernizeze mecanismele ei de control asupra Transnistriei...
monitoriza strict cum se cheltuiesc fondurile ruseşti. Moscova vrea să înfiinţeze un consulat rusesc la Tiraspol, vrea să acorde mai multe cetăţenii ruseşti locuitorilor din Transnistria, pretinde pentru prima dată, asta e fără precedent, declaraţia lui Rogozin, că Rusia are dreptul exclusiv de a menţine trupe de pacificare. Deci, Rusia vine de fapt în întâmpinarea retoricii lui Evgheni Şevciuk de a strânge şi mai mult relaţiile dintre Rusia şi Transnistria, peste capul Ucrainei, adaug în paranteză. Şi vine din nou în întâmpinarea dorinţelor lui Şevciuk, de a integra Transnistria, prin intermediul Rusiei, în uniunea economică euro-asiatică.”
Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la reuniunea în formatul 5+2 de la Viena?
Vladimir Socor: „Ca rezultat pozitiv nu aştept absolut nimic, dar mi-e teamă de presiuni, care s-ar face asupra Chişinăului de a accepta sau egalitatea deplină, sau de a face un pas în direcţia acceptării egalităţii depline în drepturi a Chişinăului şi a Tiraspolului.”
Europa Liberă: Domnul Carpov a zis că în nici un caz nu va accepta.
Vladimir Socor: „Foarte bine, dar presiunile vor continua. Eu personal am să susţin intransigenţa Guvernului Filat şi a Ministerului de externe, condus de Iurie Leancă. Am să susţin poziţia lor fermă în toate punctele, inclusiv în acesta. Dar consider că în eventualitatea unor concesii din partea Chişinăului, aceste concesii vor trebui să fie criticate.”
No comments:
Post a Comment