Reprezentanţii Transnistriei în Parlamentul de la Chişinău?

Reprezentanţii Transnistriei în Parlamentul de la Chişinău? | Actualitate

Delegaţia RM, în frunte cu vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a plecat azi la Moscova unde, alături de reprezentaţii Tiraspolului, mediatorii din Rusia, Ucraina şi OSCE, plus UE şi SUA în calitate de observatori, urmau să fie lansate consultări despre o posibilă reluare a negocierilor oficiale în problema transnistreană. Deşi detalii despre agenda reuniunii nu au fost făcute publice, azi agenţiile de ştiri scriau că intenţia de a relua negocierile a eşuat, pe motiv că Tiraspolul s-a opus reluării negocierilor în formatul „5+2”. Drept urmare s-a decis suspendarea consultărilor pentru o scurtă perioadă. Ultima dată, consultările oficiale în format „5 +2” au avut loc la sfârşit de februarie 2006, la Tiraspol…
Anticipând reuniunea de la Moscova, revista americană theTrumpet.com scria azi , cu referire la agenţia Stratfor Global Intelligence, că premierul rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel ar fi convenit deja asupra unei soluţii pentru Transnistria, în cadrul întrevederii pe care au avut-o la 14 iunie la Geneva. Potrivit publicaţiei, rezoluţia agreată de cei doi lideri ar presupune ca Transnistria să aibă reprezentanţi în Parlamentul de la Chişinău, iar forţelor de securitate ale UE să li se permită staţionarea pe teritoriul Transnistriei pentru a ajuta trupele ruseşti de acolo.

Stratfor notează că „detaliile specifice ale acestui acord sunt mai puţin importante decât însuşi faptul că Rusia şi Germania conlucrează pentru a-şi impune agenda în ceea ce priveşte securitatea europeană. „Semnificaţia reală a acestei rezoluţii ar fi ca Berlinul şi Moscova să convingă întreaga lume că o cooperare între Germania şi Rusia, în creştere în multe domenii, nu e o ameninţare”, menţionează publicaţia.
Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă


Federaţia Rusă promovează o politică sistematică de consfinţire juridică a noţiunii de „egalitate de drept” între Tiraspol şi Chişinău. Dar „egalitatea de drept” solicitată de Tiraspol şi Moscova ca precondiţie pentru relansarea negocierilor oficiale ar însemna să acceptăm, de la bun început, starea de fapt din regiunea transnistreană; să ne împăcăm cu gândul că viitorul stat va fi constituit din cel puţin doi subiecţi egali; că Tiraspolul şi, eventual, Comratul, în calitatea lor de subiecţi egali cu Chişinăul, vor putea apela, după bunul lor plac şi în pofida oricărui garant, la principiile dreptului internaţional, în special la dreptul la autodeterminare (a se citi „secesiune”); că Tiraspolul şi Comratul, în calitatea lor de subiecţi egali cu Chişinăul, vor putea apela la dreptul internaţional pentru a decide de sine stătător asupra staţionării trupelor străine pe teritoriul lor; că agenda de integrare europeană a Chişinăului vă fi torpilată definitiv de agenda integrării cu Rusă şi CSI a Tiraspolului şi Comratului etc. A ignora aceste potenţiale riscuri înseamnă să nu înţelegi că, recunoscând „egalitatea de drept” a Tiraspolului în raport cu Chişinăul, mai ales în condiţiile divizării lor profunde pe criterii geopolitice, de fapt, semnezi actul de deces clinic al RM”. (Info-Prim Neo)

Timpul.md